Sindromul burnout
Burnout este inclus in a 11-a Revizuire a Clasificarii Internationale a Bolilor (ICD-11) ca fenomen ocupational. Atentie! Sindrom burnout nu este clasificat ca o conditie medicala.
Menu
Burnout este inclus in a 11-a Revizuire a Clasificarii Internationale a Bolilor (ICD-11) ca fenomen ocupational. Atentie! Sindrom burnout nu este clasificat ca o conditie medicala.
Organizatia Mondiala a Sanatatii: Burnout se refera in mod special la fenomene in contextul ocupational si nu ar trebui aplicat pentru a descrie experientele din alte domenii ale vietii.
Ne asumam tot mai multe responsabilitati la locul de munca, stam ore intregi peste program si incepem sa uitam cand am ajuns sa fim atat de ocupati. Cel care plateste pretul pentru stresul la care ne supunem in fiecare zi este corpul nostru.
Stresul cronic si epuizarea resimtita la locul de munca au ajuns sa fie o conditie medicala cunoscuta sub denumirea de sindrom burnout.
Este o stare de epuizare emotionala fizica si mentala cauzata de stresul excesiv prelungit. Burnout apare atunci cand te simti coplesit, epuizat emotional si nu poti face fata cerintelor constante.
Persoanele care trec prin astfel de situatii ajung sa isi piarda motivatia si interesul fata de rolul pe care si l-au asumat initial. Efectele negative ale burnout vor fi resimtite in fiecare aspect din viata unei persoane – viata sociala, personala si profesionala. Pe termen lung, corpul va fi deasemenea afectat, devenind vulnerabil in fata anumitor boli.
Burnout apare adesea din cauza locului de munca, insa nu este singurul factor declansator. Orice persoana care se simte suprasolicitata sau subevaluata, care nu a avut concediu de o buna perioada de timp poate suferi de burnout. Acest sindrom poate aparea inclusiv la mamele care isi dedica timpul exclusiv cresterii copilului.
Stilul de viata si personalitatea fiecaruia contribuie, deasemenea, la declansarea burnout. Modul in care reactionam in situatiile stresante sau felul in care privim lumea atunci cand suntem coplesiti joaca un rol important atunci cand vorbim despre sindromul burnout.
Burnout apare gradual, iar semnele si simptomele sunt subtile la inceput. Acestea se vor agrava pe masura ce trece timpul.
Primul pas in combaterea burnout este intelegerea factorilor care au contribuit la declansarea lui. Fara abordarea fiecarui factor, vei fi intotdeauna predispus la burnout.
Consilierea psihologica si terapia ar trebui privite ca o metoda normala de a depasii situatii dificile. Abordeaza problemele emotionale, sociale sau de munca, si se concentreaza pe stresuri tipice din viata oamenilor.
Un consilier psihologic te va ajuta sa depasesti problemele emotionale si sa iti imbunatatesti starea de bine.
Unele studii au aratat ca stresul poate ajuta la stimularea motivatiei unei persoane, imbunatatindu-i performanta mentala pe termen scurt. Aceasta a fost concluzia unui studiu de la Universitatea din California.
Nu este nimic pozitiv in privinta sindromului burnout. Diferenta dintre burnout si stresul legat de munca este punctul in care acesta devine o problema serioasa de sanatate.
Tania Diggory, trainer pentru sanatate mentala
sursa: Medical News Today
Tot potrivit Gallup, profesiile cu cel mai mare risc de burnout sunt cele din: sanatate, politie, invatamant si servicii pentru clienti. Alte profesii care au raportat niveluri ridicate de burnout includ avocati si academicieni.
Termenul de „burnout” a fost folosit prima data in 1974, de catre Herbert Freudenberger. Cercetatorul caracteriza sindromul printr-o serie de simptome fizice si psihice. Epuizarea fizica rezultata dintr-un volum mare de cerinte la locul de munca, dureri de cap, insomnie, irascibilitate sau gandire limitata sunt cateva dintre ele.
Psiholog clinician si psihoterapeut cognitiv-comportamental specializat pe depresie peripartum.